Vizavi de ofilita Piaţă de flori George Coşbuc, clădirea din cărămidă roşie a Bursei Mărfurilor – unde îşi are biroul arhitectul Teodor Frolu – trăieşte o forfotă interioară creativă. Înăuntru, în spatele zidurilor cu look industrial vechi de 110 ani, cărămida se sprijină pe pereţi din beton cu etajele viu colorate şi cu uşi de acces cu amprentare digitală. La parter prind contur o cafenea mai de fiţe şi CIAC (Centrul Internaţional de Artă Contemporană), la subsol – un spaţiu pentru party-uri şi expoziţii. În curte este găzduit de două săptămâni Târgul Ţăranului Român. În alte cuvinte, o clădire-patrimoniu ce reuneşte birouri şi funcţiuni publice, cum ar zice arhitecţii.
Unirii pentru târguri, Piaţa Romană pentru tineri
Dintre micile sculpturi şi machete de vapoare aranjate în biroul său, arhitectul încearcă să îşi imagineze, la cererea Cotidianul, un viitor mai bun pentru Capitală. Ar vrea ca bucureştenii să nu mai arunce de-a valma în spaţiul public cabluri, reclame sau clădiri de proastă calitate. Îi invită, în schimb, să-şi definească interesul public, lucrurile comune ce îi pot face să armonizeze oraşul. “Senzaţia de haos din ultima vreme vine dintr-o lipsă de ordine urbană. Ordine înseamnă să-ţi fie uşor să te orientezi în oraş şi să identifici zone cu caracter şi funcţiuni diferite”, explică el.
De exemplu, nu multă lume percepe pieţele Unirii, Universităţii şi Romană drept trei spaţii diferite socio-cultural. “Din punct de vedere urban, ele au un potenţial diferit”, potenţial ce trebuie valorificat şi ridicat la statutul de brand urban. Aşa cum, “dacă ne uităm la Londra, ştim de un Covent Garden, de un Soho, care sunt nişte destinaţii cu funcţiuni urbane bine conturate”.
